I.Preambul
Lansarea Clusterului românesc “Start Inovare” a avut loc cu ocazia evenimentului “Smart Infrastructure Workshop” din data de 21 iunie 2017 și care a fost găzduit de Institutul de Studii și Proiectări pentru Energie. Această structură a clusterului reunește în prezent peste 18 membri-multinaționale, SRL-uri, universități, ONG-uri și este în continuă expansiune.
Membrii clusterului “Start Inovare” însumează o experientă și o istorie absolut impresionantă în domeniul inovării și al transferului tehnologic care transpuse în cifre arată astfel:
- 300 de ani de expertiză cumulată la nivel mondial;
- Peste 2000 de angajați în domenii extrem de variate precum: energie, IT, agricultură, mediu, aeronave, etc.
Membrii Asociatiei “Start Inovare sunt:
- GENERAL ELECTRIC GRID SOLUTIONS ROMÂNIA SRL;
- GENERAL ELECTRIC UNISON ENGINE COMPONENTS – BUCHAREST SA;
- AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUNTENIA;
- IRIDEX GROUP;
- KAPSCH SRL;
- CLICO SOLUTIONS ROMÂNIA;
- INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI ENERGETICE SA;
- STRUCTURAL ENGINEERING AND TECHNOLOGY SRL;
- BOCASOFT SRL;
- UNIUNEA GENERALĂ A INDUSTRIAȘILOR DIN ROMÂNIA;
- FUNDAȚIA “FREEDOM HOUSE INC” ROMÂNIA;
- ASOCIAȚIA “PENTRU O APĂ CURATĂ” ;
- SC IS TECH SRL;
- NEUROPAIN SRL;
- BENTO;
- ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A COMPOSTULUI;
- ASOCIATIA ROMANA PENTRU SMART CITY ȘI MOBILITATE;
- SC ALL DESIGN GROUP SRL;
Acest cluster poate oferi prin intermediul membrilor săi soluții inovative pentru o mare diversitate de probleme cum ar fi tehnologiile de compostare, rețele inteligente de energie, IT, telemedicină, drone, etc. Elementul central îl constituie capacitatea entităților reunite în această asociație de a accesa cele mai revoluționare tehnologii în domeniu și de a le pune prin intermediul companiilor românești în sprijinul economiei naționale, fundamentate pe principiile integrității și ale bunelor practici.
Concluziile evenimentului “Smart infrastructure Workshop” care a fost împărțit în sesiune plenară și în sesiune individuală cu paneluri paralele de prezentare pe domenii de specialitate (Agricultura, Mediu, Energie și IT/Smart City ) au fost reunite sub forma unui document de poziție intitulat “Start Inovare – White Paper”, document care să fie relevant atât pentru autorități cât și pentru mediul privat.
II. Recomandări
II.1. IT/Smart City
- Sunt necesare acțiuni de sensibilizare a Autorităților cu privire la elaborarea și implementarea normelor de funcționare a Parteneriatului Public Privat în contextul proiectelor IT/SmartCity;
- Elaborarea unor grupuri de dialog “tripartite” ( Beneficiari, Furnizori și Finanțatori-soluții IT/SmartCity), cu următoarele teme de dezbatere:
- Intelegerea si identificarea contextului si a nevoilor potentialilor Beneficiari ( administratii centrale, locale si alte institutii);
- Promovarea conceptului “Smart City”, a soluțiilor specifice și a ipotezelor de livrare a proiectelor de acest gen;
- Optimizarea mecanismelor/instrumentelor de (co)-finanțare necesare.
II.2.Smart Energy
- Există în Strategia Energetică prevederi care creează un cadru pentru dezvoltarea conceptului de Smart Grid;
- Participanții la panel au manifestat intens pentru forme diverse de energie, de ex. vehicule de transport public cu gaz (hidrogen);
- Soluțiile pe care le oferă industria trebuie discutate pe cazuri particulare cu potențialii beneficiari – administrații locale, în vederea identificării și a soluțiilor alternative de producere și stocare a energiei;
- Implementarea unor soluții de Smart Grid și eficiență energetică necesită o rețea de comunicare între echipamentele componente;
- Contribuții la adoptarea standardelor tehnice din domeniu (Smart Grid/Smart City) prin participarea la comitetele tehnice ASRO;
- Este necesară corelarea interdisciplicinară a participanților la realizarea conceptului (IT – cybersecurity & telecom, transport, etc.);
- Identificarea unor surse de finanțare nerambursabile în vederea diseminării informației către comunități locale și alți posibili benficiari;
- Organizatorii panelului vor continua comunicarea cu cei care au asistat la prezentare.
II.3.Smart Environment
- Dezvoltarea unui Sistem eficient privind monitorizarea la nivel național a generării și gestiunii deșeurilor, inclusiv elaborarea/completarea legislației primară, secundară, terțiară în domeniu;
- Elaborarea legislației în domeniul compostului, inclusiv standarde pentru procese, măsuri pentru dezvoltarea pieței în zona compostului, măsuri de sprijin și dezvoltarea COR în domeniu;
- Asociația Română a Compostului, membru al clusterului Start Inovare, a formulat către autorități comentarii referitoare la Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor aflate în consultare publică;
- Implementarea de soluții adecvate în contextul unei economii circulare;
- Realizarea unor studii la nivel național, inclusiv cercetări privind utlizarea nămolurilor în agricultură (cartări, zonări pe partea de soluri și ape) care să contribuie la elaborarea unui ghid de bune practici;
- Modificarea Ordinului 344/2004, privind utilizarea nămolurilor în agricultură;
- Extinderea portofoliului tehnologiilor privind managementul deșeurilor în România (ex. pentru biomasă);
- Soluții de urgentare a implementării Directivei Cadru Apa în România;
- România are nevoie de soluții inovative smart/integrate privind epurarea apelor uzate, care să respecte cerințele Directivei Cadru a Apei și care să se poată implementa într-un timp scurt;
- România riscă infringement în domeniul apelor, este necesară rezolvarea urgentă a problemei nămolurilor rezultate de la stațiile de epurare a apelor uzate.
II.4.Smart Agriculture
- Pentru creşterea sustenabilităţii sistemelor de producţie agricolă, indiferent de dimensiunea lor, este nevoie de susţinerea politică, strategică şi financiară a relaţiei Cercetare + Transfer de Cunoaştere şi Tehnologie + Consultanţă (extensie) + Fermieri :
- Pentru ca statul român să poată acţiona corect în diferite situaţii, precum cele legate de poluarea cu nitraţi de origine agricolă a apelor sau cele legate de managementul deşeurilor, care implică îndeplinirea obiectivelor asumate prin Tratatul de aderare la UE, respectiv aplicarea prevederilor directivelor europene (i.e. 91/676/CEE; 2008/98/CE), este necesar să se adopte una din următoarele soluţii:
- Crearea şi/sau existenţa unor structuri profesionale publice (i.e. Oficiile Judeţene pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Laboratoare autorizate/acreditate etc.) şi menţinerea activităţii permanente a acestora sau existenţa unor structuri private, care să dispună de logistică, resurse financiare şi resursă umană competentă, care să ştie să folosească metode performante (chimie, microbiologie, biologie moleculară etc.) pentru a realiza, între altele, evaluări corecte ale mediului (calitatea apei, calitatea solului, calitatea aerului, efectele asupra biofiversităţii etc.), care să producă baze de date şi rapoarte specifice în folosul statului;
- Realizarea de licitaţii pentru achiziţionarea de spericii de la instituţii specializate (e.g. unităţi de cercetare, universităţi etc.) privind activităţile enunţate la punctul precedent. [1]
- Înfiinţarea Camerelor agricole şi asigurarea funcţionalităţii acestora în folosul agricultorilor, al tuturor celor ce acţionează în domenii conexe, al comunităţilor şi cetăţenilor şi, nu în umtimul rând al statului (a se vedea experienţa franceză, belgiană, germană, austriacă etc.).
- Susţinerea unei activităţi de consultanţă agricolă profesionistă pentru toţi agricultorii, indiferent de dimensiunea exploataţiilor agricole; acest lucru nu trebuie să se facă doar de către companiile care comercializează inputuri agricole întrucât obiectivele acestora nu coincid cu cele ale statului;
- Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură sau alte organisme care gestionează fonduri, dar care ar putea avea atribuţii în evaluarea îndeplinirii unor obligaţii de către agricultori (e.g. cele legate de mediul înconjurător) în vederea acordării subvenţiilor sau nu, nu poate, prin natura ei, să facă o evaluare a stării mediului înconjurător; experţii europeni care evaluează îndeplinirea unor standarde de către o ţară sau alta sunt profesionişti, care ştiu metodele şi tehnicile prin care se pot determina diferite impacte asupra mediului;
- În vederea diminuării efectelor producţiei agricole sau ale managementului deşeurilor asupra mediului, în zonele rurale, este bine ca la nivelul primăriilor, să existe programe susţinute de acţiune în vederea îndrumării populaţiei, precum şi acţiuni de supraveghere şi control privind acţiunea corectă a cetăţenilor şi reflectarea acesteia în progresul local;
- În zonele rurale este necesar să se introducă urgent colectarea diferenţiată a deşeurilor şi să se elimine colectarea “la grămadă”; este de neacceptat să crească volumul deşeurilor depozitate prin aportul mediului rural câtă vreme există cetăţeni care fac o colectare diferenţiată, non-formală, a materialelor plastice, a fierului sau a sticlei; cetăţenii din mediul rural trebuie să reînveţe să producă compost din deşeurile menajere organice şi să nu dea aceste deşeuri la maşinile care colectează gunoiul menajer; astfel se pot reduce cheltuielile oricărei comunităţi rurale cu managementul deşeurilor, se vor recupera, refolosi şi recicla materiale şi, nu în ultimul rând, se vor elimina riscurile privind plata unor amenzi de către statul roman;
- În producţia agricolă este de dorit să se repună în cauză modul în care se realizează fertilizarea solurilor şi să se promoveze utilizarea materialelor fertilizante organice, iar cele de sinteză să completeze nevoile plantelor; aceasta asigură diminuarea pierderilor de nutrienţi, economia circulantă, scăderea costurilor cu fertilizanţii şi diminuarea efectelor asupra mediului.
- Din discuțiile din cadrul panelui de Smart Agriculture a rezultat că România va intra în infrigement din cauza nerespectării legislației de mediu (de ex. Epurarea apelor uzate) și prin urmare România riscă să plătească 1 milion de euro/zi amendă. În acest context recomandăm autorităților centrale să ia măsurile care se impun și să aloce fondurile necesare penntru a evita situația de infrigement.
- Tot ceea ce ţine de protecţia mediului înconjurător, de calitatea solului şi a apei, de protejarea biodiversităţii are legătură cu calitatea viaţii cetăţenilor români, în primul rând. Respectarea prevederilor directivelor europene este o măsură ce se impune în absenţa conştientizării acestei problematici şi a impactului, pe termen lung asupra mediului înconjurător la nivel planetar, care riscă să reducă şansele la viaţă ale viitoarelor generaţii. Aşadar, nu trebuie să ne simţim obligaţi de organismele europene să facem ceva în acest sens, ci trebuie să fim buni părinţi pentru copii şi nepoţii noştri.
[1] existenţa unor structuri profesionale publice poate asigura coerenţă, un istoric al datelor pentru a se putea răspunde în anumite situaţii (a se vedea nevoia unui istoric de date în cazul elaborării Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, care a fost cu greu rezolvată în anumite situaţii dar, nu numai), permanenţa personalului şi promptitudinea în acţiune etc. Riscul licitaţiilor este că acestea pot fi anulate, amânate, contestate etc. de asemenea, în cazul celei de-a doua soluţii există inconvenientul că timpul alocat derulării contractului este insuficient sau perioada alocată nu corespunde cu momente pertinente de prelevare a probelor pentru analiză etc.